sotul a asistat linga mine de la inceput pina la urma,planuiam sa asiste pina la nastere dar dupa ce el a vazut cit e de greu a hotarit sa steie cu mine pina la urma, am avut a sustinere enorma,ma ajutat si fizic si moral,fara el nici nu stiu daca avem sa rezist caci cine ce nu ar spune este de neredat de greu ,( schimbari in relatii dupa nastere sunt,sotul e cu mult mai atent catre mine ,de parca sa indragostit din nou )
si la noi a vazut totul. Cu toate ca initial am planificat sa stea doar pina la expulzie. El sustine ca e cel mai fericit ca a vazut cum vine pe lume fiul sau, insa primele luni am simtit ca nu trebuia sa vada. Acum e ok
sotul a asistat cit a durat contractiile...apoi iam zis sa iasa din palata cind a inceput nasterea...eu mas simti inkomod sa vada tot ce nu trebuue..dar ma rog la fiecare ii diferit..
a asistat in perioada contractiilor - m-a sustinut si ajutat enorm, iar la nasterea propriu-zisa a stat dupa perete, dar a vazut tot prin oglinda( eu nici nu stiam). El parca tot ok, eu paremise ma simt mai incomod din cauza asta, fiindca nici eu nu am vazut, ce a vazut el😀
A asistat de la inceput pina la urma , m-a sustinut enorm , acum sint de parerea ca trebuia sa stea doar pe perioada contractiilor , caci el a văzut ce nici eu nu am vazut , si chiar daca sustine ca nu la afectat deloc nașterea , eu observ ca totusi e afectat .